Clasificarea propozitiilor

Dupa scopul comunicarii propozitiile sunt:

Propozitii enuntiative

Propozitiile enuntiative sunt cele care transmit o informatie, o contestare si pot fi exclamative sau neexclamative. In asemenea cas distinctia se poate face prin semnele de punctuatie din limba romana, prin intonatie sau si prin starea afectiva a vorbitorlui.

Ex: El rosteste frumos! – El rosteste frumos.

In cadrul propozitiilor enuntiative (exclamative sau neexclamative) se disting mai multe tipuri de propozitii:

  • Propozitii enuntiative propriu-zise (arata o constatare): Ex. Pamantul se invarte in jurul Soarelui
  • Propozitii enuntiative optative (arata o dorinta): Ex. As pleca la munte.
  • Propozitii enuntiative imperative (exprima un indemn, un sfat sau rugaminte)
  1. Ex. Pleaca acum de aici! (prin verb la imperativ);
  2. Sa pleci acum de aici! (prin verb la conjunctiv cu nunanta de imperativ)
  3. Vei pelaca acum de aici! (verb la indicativ, viitor cu sens de imperativ)
  • Propozitii enunatiative dubitative – Propozitiile enuntiative dubitative exprima o indoiala, o banuiala, o nesiguranta cu privire la o actiune sau la cel care o savarseste. Ex. Ursul sa fi fost cam la 30 de pasi de  cort…

Propozitii enuntiative interogative

Propozitiile enuntiative interogative sunt acele propozitii care cer o informatie si care pot fi fie exclamative fie neexclamative.

Ex.
El recita expresiv? (Aici putem vedea semnul intrebarii ceea ce denota caracterul pur interogativ)
El recita expresiv?! (Aici exprima si ironia si se folosesc doua semne de punctuatie)

In cadrul propozitiilor interogative putem distinge:

  1. Interogative propriu-zise (care formuleaza o intrebare cu privire la o actiune sau stare reala si se construiesc cu verbe la modul indicativ). Ex: Ce admiri? Cat costa? Mananci?
  2. Interogative optative (care formuleaza o intrebare cu privire la o dorinta si se construiesc cu modul optativ). Ex: Ai scris o scrisoare buna?

Dupa forma lor propozitiile sunt:

Dupa forma pe care o iau propozitiile pot fi:

  1. Propozitii afirmative sau pozitive. Ex: Am luat restanta cu bine.
  2. Propozitiile negative. Aici gasim de cele mai multe ori negatia „nu” in continutul propozitiei.
  • prin negatia „nu” asezata langa predicat. Ex: Nu pot invata cursurile.
  • prin negatia „nu” intarita de adverbe negative: niciodata, nicicand, nicaieri. Ex: Nu gasesc nicaieri placerea sufletului
  • prin negatia „nu” intarita de pronume (adjective) negative: nimeni, nimic, nici unul, nici una, nici o. Ex: Nu doresc nimic, Nimeni nu ma va ajuta acum. Nici un preiten nu ma ajuta.

Observatie:
Cand negatia nu se afla se gaseste pe langa alta parte de propozitie decat pe langa predicat, atunci propozitia nu mai este negatica asa cum ne-am astepta ci devine pozitiva.

Ex:

Nu se trece strada cand semaforul este verde pentru masini.
Nu la intamplare se trece strada.

Dupa structura propozitiile pot fi:

1) Propozitii simple (care nu contin parti secundare de propozitie):

  • propozitii formate numai din predicat. Ex: Ninge, Am studia, Bate vantul.
  • propozitii formate din subiect si predicat. Ex: A venit toamna.
  • formate din subiect multiplu si predicat. Ex: Vasile, Marian si George studiaza.
  • propozitii formate dintr-un predicat nominal si un subiect. Ex: Vasile a devenit sofer.
  • propozitiile formate din subiect, predicat si un substantiv in vocativ care nu are o functie sintactica. Ex: Copii, a sosit iarna!
2) Propozitii dezvoltate (propozitii care pe langa principalele parti de vorbire, contin una sau mai multe parti secundare de propozitie):
  • propozitii formate din subiect, predicat si un atribut. Ex: Toamna tarzie a venit.
  • propozitii formate dintr-un compelment si un predicat. Ex: Viscoleste neincetat.
  • propozitii formate din subiect, predicat si complemet. Ex: El a venit tarziu.
  • propozitii formate din subiect, predicat, atribut si complement. Ex: Vremea buna, insorita este favorabila pentru drumetii lungi.

Observatii:

Deosebirea dintre propozitiile simple si cele compuse nu se face dupa numarul cuvintelor ce le compun, ci dupa multitudinea partilor de vorbire ce compun aceste propozitii.

Mai jos puetti gasi o mica comparatie intre doua propozitii formate din aproape acelasi numar de cuvinte:

Oamenii(SB) sunt multumiti (PR – nom.). Oamenii(SB) tac(PR) multumiti(COM).

Propozitiile pot fi in acelasi timp enuntiative sau interogative (depinde de scopul comunicarii), afirmative sau negative (dupa forma lor) ori propozitii simple sau dezvoltate (dupa structura care alcatuiesc acele propozitii).

Comments (22)

  • Milena

    |

    Imi spune cineva ceva???

    Reply

  • Anonim

    |

    loool

    Reply

  • Anonim

    |

    multumesc mult!

    Reply

  • Anonim

    |

    ms

    Reply

Leave a comment