Modurile verbului

Modurile verbului din morfologia limbii romane

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum considera vorbitorul actiunea.

Modurile verbului sunt personale (predicative), cand verbul isi schimba forma dupa persoana si numar si formeaza predicatul propozitiei.
Modurile nepersonale (nepredicative) nu-si schimba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu aceea de predicat verbal.

Modurile verbului – modul indicativ

A. Indicativul exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior.

Actiunea exprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii, neterminata: invatam, invatai, invata, invatam, invatati, invatau.

Verbul la perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand: vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram, vorbirati, vorbira.

Verbul la perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. Semnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar “a avea”: am, ai, a, am, ati, au, care precede participiul verbului de baza (am cantat, ai scris).

Verbul la mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute:

Eu invatasem cand ai venit tu.
(actiunea “invatasem” s-a indeplinit inaintea actiunii “ai venit”)

Verbul la timpul viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii (viitor).

Voi citi o carte interesanta. (viitor)

Voi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara una. (viitor anterior)

Modurile verbului – modul conjunctiv

B. Conjunctivul exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale:

a) prezent: sa invat, sa inveti, sa invete;
b) perfect: sa fi invatat.

Acest mod se construieste cu ajutorul conjunctiei sa (marca a modului conjunctiv).

Modurile verbului – modul conditional-optativ

C. Conditionalul-optativ prezinta o actiune dorita, dar a carei realizare depinde de o conditie :

a) prezent: as scrie, ai scrie, ar scrie etc.
b) perfect: as fi scris, ai fi scris, ar fi scris etc.

Conditional-optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de conjugat si verbul auxiliar “a avea” cu formele: as, ai, ar, am, ati, ar.

Modurile verbului – modul imperativ

D. Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural:

* forma afirmativa:
a) singular: scrie! (tu)
b) plural: scrieti! (voi)

* forma negativa:
a) singular: nu scrie! (tu)
b) plural: nu scrieti! (voi)

Modurile nepersonale (nepredicative) sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.

A. Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea, a sti.

Nu poti da cat ti se cere.
Multe mai stiti vorbi.

Infinitivul are doua forme :

* forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face;
* forma lunga: citire, scriere, zicere, facere.

B. Gerunziul indica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.

Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau -ind, la radacina verbului:
a lucr / a – lucr / and
a ven / i – ven / ind

C. Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva.

Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:
Cartea citita a fost interesanta.

Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.

Are valoare adverbiala, cand determina un verb:
Noi i-am vorbit deschis.

D. Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa: de, dupa, la, pentru, de la.

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.
b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.

Comments (165)

  • Avatar

    Anonim

    |

    verbele dorea si si a rugat sunla modul indicativ

    Reply

    • Avatar

      Anonim

      |

      hei copiii ce faceti LOL

      Reply

  • Avatar

    madina

    |

    e destul de bun acestsite te ajuta foarte mult eu ma antrenez pentru olimpiada la limba romana

    Reply

  • Avatar

    Gabriela

    |

    dar viitorul popular unde este???

    Reply

  • Avatar

    gaji

    |

    nu ma ajutat cu nimic dar multumest

    Reply

  • Avatar

    Anonim

    |

    gerunziu lipseste

    Reply

    • Avatar

      ina

      |

      ce esti orb ma nu vezi gerunziu ori ce?

      Reply

  • Avatar

    Anonim

    |

    super tare ma ajutat la portofoliu

    Reply

  • Avatar

    cosmin

    |

    unde este vitorul popular???????

    Reply

  • Avatar

    Anonim

    |

    dar modul potentiaL

    Reply

  • Avatar

    gogoman

    |

    este foarte greu

    Reply

  • Avatar

    Georgiana

    |

    M-a ajutat foarte mult

    Reply

  • Avatar

    facempom de craciun

    |

    oare cate ?

    Reply

  • Avatar

    alina

    |

    ma ajutat foarte mult asta si chiar vineri pe 13 dau teza la romana

    Reply

  • Avatar

    ***

    |

    eu am dato luni si am luat mota 10

    Reply

  • Avatar

    Anton Escu

    |

    Vezi raspunsul pentru Cristina: „m-a” se scrie cu cratima.

    Reply

  • Avatar

    Bianca

    |

    Si la mine vine teza pe 22 mai

    Reply

  • Avatar

    Website Admin

    |

    …off daca ai „dato” si ai luat 10 inseamna ca profesorul respectiv nu prea isi face treaba… se scrie ai „dat-o” nu „dato”. Multumesc.

    Reply

  • Avatar

    mariuca

    |

    Draga ***, imi e foarte greu sa cred ca ai luat 10 in teza de la limba romana. cred ca ai o profa foarte prosata caci ”dato” NU ne scrie asa. (dat-o)
    sper ca ai vazut acest reply. multumesc

    Reply

  • Avatar

    madina

    |

    nu are de cum sa fi luat 10 la teza da le romana pentru o nota de 10 mai ales la teza trebue sa stiii foarte multe

    Reply

Leave a comment

Morfologia Limbii Romane
Acest site poate fi tratat ca un pamflet. Informatia prezentata aici poate fi eronata si neactualizata insa in limita timpului disponibil incerc sa operez modificari si actualizari.
Surse: Dexonline.ro, DOOM, Manuale scolare de gramatica si literatura a limbii romane.