Partile de propozitie din sintaxa limbii romane

Partile de propozitie sunt acele cuvinte sau grupuri de cuvinte din alcatuirea unei propozitii care pot fi identificate ca unitati sintactice dupa functia specifica indeplinita in cadrul ei.

IMPORTANT

-Notiunea de parte de propozitie nu trebuie confundata cu aceea de cuvant utilizat in comunicare.

-Sunt parti de propozitie doar cuvintele care au un sens lexical de sine statator.

-Conjunctiile propriu-zise NU sunt parti de propozitie si nici nu intra in structura unor parti de propozitie, ci au un rol de element de legatura intre diverse parti sintactice.

-partile de propozitie pot fi constituite si in imbinari de doua sau mai multe cuvinte ca in cazul locutiunilor sau al constructiilor infinitivale, genuziale, participiale…

Ex: Fiind ascuns bine nu m-a gasit nimeni.

fiind ascuns – complement circumstantial de cauza

Alte cuvinte constribuie la exprimarea comunicarii fara a constitui parti de propozitie, ci sunt considerate unitati sau propozitii neanalizabile.

Ex: Ai rezolvat? Da; Ai stiut? Nu.

Partile de propozitie sunt:

1) Parti principale:

  • compuse din predicat
  • compuse din subiect

Ele constituie minimul necesar pentru realizarea unei comunicari in jurul carora se grupeaza si celelalte parti de propozitie.

2) Parti secundare:

  • care contin si un atribut
  • care contin si un complement

Ele se grupeaza in jurul principalelor parti  de vorbire sau al altor parti, tot secundare, adaugand informatii, uneori, foarte importante si asigurand o anumita expresivitate a comunicarii.

OBSERVATIE

-Distinctia dintre partile principale de propozitie si cele secundare este exclusiv de ordin gramatical si nu se refera la importanta pe care o are intr-o comunicare una dintre aceste parti de propozitie.

Ex: Cat timp lipseste mama?

Complementul “Cat timp” are mai mare importanta in comunicare decat predicatul “lipseste” care este o parte principala de propozitie.

-Partile secundare de propozitie se definesc in raport cu partea de vorbire pe care o determina. Este gresit sa spunem ca atributul determina un substantiv, un pronume, un numeral, asa cum complementul determina un verb, adjectiv, adverb si asa mai deaprte.

Ex: Padurea de brazi din apropiere a fost sadita de padurarii aflati in zona.

Leave a comment