Model de analiză pentru pronumele negativ

Se dă următorul text: “Nici un om n-a observat nimic.” nici un – adjectiv pronominal negativ, compus, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactică de atribut adjectiva. nimic – pronume negativ, simplu invariabil, cazul acuzativ, funcție sintactică de complement direct. Observații Să nu se confunde adjectivul pronominal negativ nici un, nici o sau pronumele … Citește mai mult

Pronumele negativ

Pronumele negativ, exemplu: “Nimeni nu știe nimic.” După structură, pronumele negative sunt: simple: nimeni, nimic; compuse: nici unul. Pronumele negativ nimeni substituie nume de persoane, distinge opoziții de caz: N. / Ac. – nimeni; G. / D. – nimănui. Pronumele nimic (nimica) substituie nume neanimate și este invariabil. Nici unul substituie orice substantiv și cunoaște … Citește mai mult

Model de analiză pentru pronumele nehotărât

​”A trecut, ajutat de câțiva, toate piedicile neînțelegerii și la capătul atâtor încercari s-a pomenit acolo sus în cer, zburând.” – N. Iorga de câțiva – pronume nehotărât, compus genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă “de”, funcția sintactică de complement indirect. toate – adjectiv pronominal nehotărât, simplu, genul feminin, numărul plural, … Citește mai mult

Pronumele nehotărât

​După structură pronumele nehotărâte sunt: A. Simple: unul, altul, tot, atât, mult, puțin. Aceste pronume nehotărâte simple realizează urmatoarele distincții: de gen – unul / una, puțin / puțină, tot / toată; de număr – unul / unii, mult / mulți; de caz – dupa cum urmează: N. / Ac. unul / altul (singular), unii … Citește mai mult

Model de analiză pentru pronumele interogativ

Se dă următorul text: “Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu vă pricepeți al cui este acesta? – Cine nu știe?” – Ion Creangă al cui – pronume interogativ-relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival “al”, funcție sintactică de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază cine … Citește mai mult

Pronumele interogativ

​Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Ex. “Care dintre aceste timbre îți plac?” “Cine te îngrijește?” “Ce mi-ai adus?” “Câți au sosit?” Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și caz numai la G. D. : N. / Ac. – care; G. / D. … Citește mai mult

Pronumele relativ

​Pronumele relativ se deosebește însă de conjuncții prin faptul că îndeplinește în propoziția pe care o introduce o anumită funcție sintactică, în timp ce conjuncția nu este decât un element introductiv al propoziției subordonate, lipsit de funcție sintactică. Formele pronumelui relativ sunt: “care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte” Pronumele relativ “cine” se … Citește mai mult

Model de analiză pentru pronumele demonstrativ

Se dă următorul text: “Aceștia sunt prietenii celorlalți. Ei au rămas aceiași” aceștia – pronume demonstrativ de apropiere, simplu, forma literară, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcție sintactică de subiect; celorlalți – pronume demonstrativ de depărtare, compus, formă literară, genul masculin, numărul plural, cazul genitiv, funcție sintactică de atribut pronominal genitival; aceiași – pronume … Citește mai mult

Pronumele demonstrativ

​Pronumele demonstrative sunt de urmatoarele tipuri: pronume demonstrative de apropiere: simple (acesta, aceasta) și compuse (cestălalt, cestălaltă); pronume demonstrative de depărtare: simple (acela, aceea) și compuse (celălalt, cealaltă); pronume demonstrative de identitate: compuse (același, aceeași). Pronumele demonstrative disting opoziții: de gen: acesta / aceasta; acela / aceea; același / aceeași; celălalt / cealaltă; de număr: … Citește mai mult