Atributul – Atributele pronominale

Written by Website Admin on . Posted in Morfologia Limbii Romane

Atributele pronominale

Atributele pronominale (când sunt exprimate prin pronume) pot fi:

a) atribute pronominale în genitiv (exprimate prin orice fel de pronume în genitiv).
Ex:
Șuieram l-a ei chemarea.
Tatăl dumisale fusese… cojocar.
N-ar fi ochii nimănui / Dulci ca ochișorii lui. (Alecsandri)

b) atribute pronominale în dativ (asa zisul dativ posesiv)
Ex:
Iarna viscolul l-ascult.
Crengile-mi rupându-le.
Și negrele-i bucle ondulă-n zefire. (Eminescu)

c) atribute pronominale cu propoziție (prepoziționale), când pronumele sunt precedate de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale sau de un adverb de comparație cu valoare de prepoziție.
Ex:
Nu mă pun eu cu unul ca dumneata. (Sadoveanu)
Mai ales unu dintre ei nu poate suferi… (Caragiale)
Un sultan dintre aceia, ce domnesc peste vro limbă… (Eminescu)
Această îndoială de sine… îi stinsese… energia. (Vlahuță)

d) atribute pronominale apoziționale (apoziția).
Ex:
Și astăzi ca și odinioară, sus, între copaci, o mierla, alta, își fluiera neastâmparul.

Atributul – Atributele substantivale

Written by Website Admin on . Posted in Morfologia Limbii Romane

Atributele substantivale

Atributele substantivale sunt cele care sunt exprimate prin substantive și care pot fi:

a) atribute substantivale în genitiv (genitivale), când substantivul cu valoare de atribut este în cazul genitiv.

Ex:
Se auzea scârțâitul pănușilor;
Intrai în atelul lui Petrică Brașoveanu.

Important.
Pe lângă atributele exprimate prin substantive în genitiv (propriu-zis), mai pot exista și atribute exprimate prin construcții cu valoare de genitiv (substantiv cu forma de acuzativ precedat de prepoziția a + un numeral sau adjectiv ce exprimă ideea de număr).